Aici găsești articole informative și inspiraționale, construite pe baza ultimelor descoperiri și trenduri, în care sunt inserate interviuri cu medici, terapeuți și specialiști.
ALTsimț

Liniștea, o prioritate a vieții moderne

„Învață ce e liniștea. Lasă-ți mintea să asculte și să absorbe”. (Pitagora)

Te deranjează zgomotul din jur? Ai senzația că e parcă tot mai apăsător? Ei bine, nu e nimic în neregulă cu tine. Lumea chiar a devenit mult mai gălăgioasă. În trafic se claxonează și se strigă constant, șantiere răsar mai peste tot, televizoarele sunt pornite în orice sală de așteptare, iar la birou vorbește în permanență cineva, mai ales în spațiile deschise. Viața modernă chiar implică mult zgomot.

Și totuși, avem atât de multă nevoie de liniște! În urmă cu mai mulți ani, psihologul Imke Kirste a demonstrat că aceasta e un soi de binecuvântare pentru creier. Pentru că, atunci când stai în liniște, sistemul nervos se reface. De altfel, ideea nu e nouă. O observație similară a fost făcută încă din antichitate:

Dacă te întreabă cineva ‘ce e liniștea’, răspunde: ‘e piatra de temelie a Templului Înțelepciunii’.

Pitagora

Zgomotul este definit de profesorul Mathias Basner, de la Universitatea Pennsylvania, drept un sunet nedorit care are atât o componentă fizică, sunetul în sine, cât și una psihologică, adică împrejurările care fac ca sunetul să nu fie dorit. El are și un exemplu foarte potrivit: un concert rock. Pentru cineva care asistă la concert, nivelul decibelilor nu e deranjant. Îi place trupa, a plătit chiar bilet ca să o vadă, deci se bucură. Prin contrast, însă, zgomotul e foarte supărător pentru cineva care locuiește într-o clădire din apropiere și care încearcă să citească o carte, dar nu se poate concentra. Pentru această persoană, muzica reprezintă o sursă de zgomot, ceea ce îi va provoca o reacție care poate avea efecte nedorite.

Tot mai multe cercetări din domenii variate precum neuroștiință, psihologie sau cardiologie care arată clar că zgomotul poate provoca probleme mari de sănătate. Mai puțin cunoscute, dar la fel de periculoase. Nu vorbim doar doar despre deficiențe de auz, ci mai ales de stres, în special atunci când nu prea putem să controlăm sursa de zgomot. „Corpul secretă hormoni de stres precum adrenalină sau cortizol care schimbă compoziția sângelui și a vaselor de sânge. Acestea din urmă, de exemplu, devin mai rigide după o singură noapte de expunere la zgomot”, mai spune profesorul Basner.

Studii recente arată că prea mult zgomot poate declanșa boli cardiovasculare, infarct sau depresie. Un raport al Agenției Europene de Mediu publicat în 2020 atrage atenția că poluarea fonică reprezintă o problemă majoră în acest moment. „20% din populația Europei este expusă pe termen lung la niveluri de zgomot nocive pentru sănătate”. Asta înseamnă că aproximativ 100 de milioane de oameni sunt în pericol. Din datele existente, „zgomotul ambiental contribuie la apariția a 48000 de cazuri noi de cardiopatie ischemică în fiecare an, precum și la 12000 de decese premature”. Potrivit altor estimări, „22 de milioane de europeni suferă de disconfort cronic ridicat, iar 6,5 milioane se confruntă cu severe tulburări de somn”. De asemenea, „12.500 de elevi au dificultăți la citit din cauza zgomotului generat de traficul aerian”.

Așadar, în zilele noastre, liniștea a devenit un lux. Și plătim toți un preț din punct de vedere al sănătății. Un preț cam mare, după cum putem constata cu ușurință.

Pentru profesorul Mathias Basner, de la Universitatea Pennsylvania, sunt însă câteva lucruri pe care, din fericire, le putem face chiar acum, atât la nivel personal, cât și ca societate pentru a ne proteja sănătatea și pentru a profita de beneficiile pe care ni le poate aduce un pic mai multă liniște în viața noastră. Putem, de exemplu, să nu tundem iarba în weekend la 7 dimineața, după cum le putem cere și vecinilor să nu ne trezească nici ei cu bormașina la prima oră. Putem încerca să le explicăm copiilor că, dacă ascultă muzică foarte tare în căști, vor avea probleme mai târziu. Important e, de asemenea, să ne asigurăm că dormitorul e în cea mai liniștită parte a casei. Să alegem, pe cât putem, locuințe în zone cât mai liniștite sau vacanțe în locuri relaxante. Și, în general, să ne facem o prioritate din reducerea surselor de zgomot în viața noastră.

Într-o zi, omenirea va lupta cu zgomotul la fel de necruțător cum a procedat și cu holera sau ciuma.

Robert Koch

Referințe:

TEDMED / Why Noise is Bad for Our Health and What You Can Do About It

Time / How Listening to Silence Change Our Brains

Agenția Europeană de Mediu, raport privind Zgomotul Ambiental în Europa – 2020

Ce părere ai despre acest articol?

  • Quality
  • Price
  • Service
Choose Image